„Nu suntem la piață, dom’ ministru”
A ieșit ministrul Energiei la rampă cu ochii ușor umezi și voce tremurată de noblețe fiscală:
„Dacă directorii își taie salariile cu 20%, mi-l tai și eu.”
Ah, ce gest. Ce emoție bugetară spontană. Aproape că-i simți cum tremură becurile de la Ministerul Energiei, electrizate de atâta verticalitate condiționată.
Dar hai să ne uităm mai atent:
E ca și cum șeful unei piețe ar anunța că își scade chiria tarabei dacă și vânzătorii își micșorează singuri prețurile la roșii.
Nu e reformă, e piață liberă cu dublu standard și parfum de PR.
Statul nu se conduce cu „hai, mă, poate vrei și tu să fii băiat bun”.
Nu e vorba de curaj, ci de scenarii scrise pe genunchiul consilierului de imagine.
Dacă salariile din companiile de stat sunt nesimțite, atunci le tai.
Nu ceri voie. Nu aștepți să se simtă cineva inspirat.
Semnezi. Publici. Legiferezi.
Căci noi nu avem nevoie de îndemnuri.
Nu suntem la piață, iar voi nu sunteți zarzavagii.
Sunteți acolo să faceți ordine, nu atmosferă.
Așa că mai lăsați lacrimile de solidaritate scenică.
Și puneți mâna pe o ordonanță, nu pe o replică de telenovelă.
